Principii generale de creare a cadastrului spațiilor verzi urbane

Abstract

Lucrarea de față își propune să analizeze situația actuală a spațiilor verzi din Republica Moldova, evidențiind principalele probleme și propunând soluții bazate pe exemple internaționale de succes. Această cercetare este structurată în trei capitole esențiale, fiecare abordând diferite aspecte ale gestionării și dezvoltării cadastrului spațiilor verzi. În primul capitol, sunt detaliate deficiențele actuale din Republica Moldova în gestionarea spațiilor verzi, în special din perspectiva cadrului legislativ. Legea Nr. 591/1999 privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale prezintă lacune semnificative în ceea ce privește strategia de dezvoltare și întreținere a spațiilor verzi moderne. Lipsa unor reglementări clare și a unor standarde adaptate la necesitățile actuale contribuie la degradarea acestor spații. De asemenea, se remarcă o lipsă de coerență între autoritățile locale și centrale în gestionarea și protejarea patrimoniului verde. Capitolul al doilea este dedicat analizării reglementărilor și standardelor internaționale în domeniul cadastrului spațiilor verzi. Sunt prezentate tendințe și inovații utilizate cu succes în diferite țări dezvoltate, precum implementarea sistemelor informatice geografice (GIS) pentru monitorizarea și gestionarea spațiilor verzi. Aceste tehnologii permit o gestionare mai eficientă a resurselor, contribuind la dezvoltarea durabilă a orașelor și la crearea unui mediu urban sănătos. Totodată, sunt analizate exemple de bune practici din țări precum Germania, Suedia și Statele Unite, care au dezvoltat politici coerente de protejare și extindere a spațiilor verzi urbane. Capitolul al treilea prezintă studii de caz relevante din țări precum Japonia, Olanda și România, care pot fi adaptate contextului din Republica Moldova. De exemplu, Japonia pune accent pe utilizarea eficientă a terenurilor disponibile pentru crearea de spații verzi verticale și pe acoperișuri, în timp ce Olanda se concentrează pe integrarea spațiilor verzi în planificarea urbană și pe implicarea comunității în gestionarea acestora. În cazul României, sunt prezentate exemple de proiecte finanțate din fonduri europene pentru revitalizarea parcurilor și crearea de noi spații verzi în orașe. În cadrul acestui capitol sunt propuse soluții particulare adaptate specificului Republicii Moldova. Printre acestea se numără dezvoltarea unui sistem de cadastru verde care să includă inventarierea detaliată a tuturor spațiilor verzi urbane și rurale, implementarea de politici de reabilitare ecologică și promovarea unor parteneriate public-private pentru gestionarea și întreținerea acestor spații. De asemenea, este evidențiată necesitatea educării populației cu privire la importanța spațiilor verzi și implicarea acesteia în proiecte de revitalizare urbană. Rezultatele obținute în această teză de master pot constitui un punct de plecare pentru instituțiile statului în demararea procesului de creare a cadastrului spațiilor verzi. Prin implementarea unui astfel de sistem, autoritățile vor putea monitoriza mai eficient starea spațiilor verzi și vor putea elabora politici coerente pentru protejarea și extinderea acestora. Totodată, se vor crea premisele necesare pentru îmbunătățirea calității vieții urbane și pentru crearea unui mediu mai sănătos și sustenabil pentru cetățeni.

The present work aims to analyze the current situation of green spaces in the Republic of Moldova, highlighting the main problems and proposing solutions based on international examples of success. This research is structured in three essential chapters, each addressing different aspects of the management and development of the cadastre of green spaces. In the first chapter, the current deficiencies in the Republic of Moldova in the management of green spaces are detailed, especially from the perspective of the legislative framework. Law No. 591/1999 on the green spaces of urban and rural localities presents significant gaps in terms of the development and maintenance strategy of modern green spaces. The lack of clear regulations and standards adapted to current needs contribute to the degradation of these spaces. There is also a lack of coherence between local and central authorities in the management and protection of green heritage. The second chapter is dedicated to the analysis of regulations and international standards in the field of cadastre of green spaces. Trends and innovations successfully used in various developed countries are presented, such as the implementation of geographic information systems (GIS) for the monitoring and management of green spaces. These technologies enable a more efficient management of resources, contributing to the sustainable development of cities and the creation of a healthy urban environment. At the same time, examples of good practices from countries such as Germany, Sweden and the United States, which have developed coherent policies to protect and expand urban green spaces, are analyzed. The third chapter presents relevant case studies from countries such as Japan, the Netherlands and Romania, which can be adapted to the context of the Republic of Moldova. For example, Japan emphasizes the efficient use of available land to create vertical and rooftop green spaces, while the Netherlands focuses on integrating green spaces into urban planning and community involvement in their management. In the case of Romania, examples of projects financed by European funds for the revitalization of parks and the creation of new green spaces in cities are presented. Within this chapter, particular solutions adapted to the specifics of the Republic of Moldova are proposed. These include the development of a green cadastre system that includes a detailed inventory of all urban and rural green spaces, the implementation of ecological rehabilitation policies and the promotion of public-private partnerships for the management and maintenance of these spaces. The need to educate the population about the importance of green spaces and its involvement in urban revitalization projects is also highlighted. The results obtained in this master's thesis can be a starting point for state institutions in starting the process of creating the cadastre of green spaces. By implementing such a system, the authorities will be able to more effectively monitor the state of green spaces and develop coherent policies for their protection and expansion. At the same time, the necessary premises will be created to improve the quality of urban life and to create a healthier and more sustainable environment for citizens.